Impreuna cu Dinu am asteptat cu nerabdare ridicarea prohibitiei, stiind ca anual, dupa prohibitie, pestele pasnic se hraneste foarte bine. In special somnul. Lasand toate povestile la o parte, despre somn se stie ca cel mai bine se hraneste in lunile Mai si Iunie, drept dovada ca in fiecare an dupa prohibitie am ales sa fac prima iesire la somn si niciodata nu am gresit. De ce? E simplu… deja este vara (iunie 2018), somnul se hraneste in mal atat noaptea cat si ziua, dar ziua mai ales cand cel mai des il gasim intre ape.
Asa ca am hotarat sa merg pe mana monturii cu care am prins de fiecare data somn si am avut prezentari pe masura.. Partida am pregatit-o oarecum din timp deoarece, nemailocuind in Romania momentan (cum de altfel si iesirile mele la Dunare nu mai sunt asa dese) a trebuit sa pun totul foarte bine la punct. Aveam de ales intre mai multe locuri in care pestele se hraneste in functie de cota, ce fire sa folosec, monturi etc… Daca despre montura v-am spus mai sus, ca locatie am ales totusi una cu structuri, adancimi si praguri pe suprafete intinse. Am pescuit cu 2 lansete (doar la buchet de rame), una pe care o dadeam in larg sa cada pe prag iar cea dea doua sub barca la montura cu pluta de grund. Am prins o zi in care pestele a mancat bine, am avut prezentari atat pe fund cat si intre ape. Pentru pescuitul somnului nu conteaza daca apa pe Dunare creste sau scade, nu conteaza variatiile cotelor. Trebuie doar sa stii ca e acolo, sa-l localizezi si nu ai cum sa nu prinzi. La partida asta nici macar nu am avut sonar la mine… e ca atunci cand mergi cu masina in aceleasi locuri si nu mai ai de ce sa folosesti gps-ul! Cu o zi inainte trecuse un prieten in zona cu sonarul si imi daduse informatii despre structuri si erau informatii la care deja ma asteptam! Pana in august cand voi reveni pe batranul fluviu, raman cu amintirile (cum zice refrenul intr-o veche piesa antica si de demult :)) pe care mi le-a oferit din nou Dunarea! Fir intins!
