Delta Dunarii, o poveste care trebuie spusa

Aceasi poveste se repeta an de an, dar in moduri diferite.

Am abordat partida ca si anul trecut, mergand pe aceasi strategie de nadire si aceleasi monturi, fara nicio modificare, cu plumb fix pe leadcore si flurocarbon de 0.40 sa nu se incurce la aruncare. Nu am avut niciodata probleme de incurcare cu aceasta metoda.
Daca anul trecut nu am agatat nici macar o montura timp de 6 zile cat a durat partida, iata ca de aceasta data in nici 5 zile am ramas fara toti plumbii de 230g cu care plecasem de acasa (8 la numar) plus multi altii de 180g, dar si aproape fara toate cosuletele de feeder. Inca un exemplu real ca locul pe Dunare se schimba de la an la an, mai ales cand ai o zona cu structuri ci nu o zona de intinsura.
Un alt aspect foarte important este acela ca apa a crescut foarte mult datorita vantului care a batut dinspre mare, ci nu din cauza unei viituri. Diferenta dintre cele doua este ca la viitura pestele se hraneste normal, insa in situatia de fata scade apetitul pestelui aproape de 0.

Cand bate vantul dinspre mare, nivelul apei creste. Nu avem crestere in amonte dar chiar aici pe bratul principal din cauza ca Dunarea nu se poate varsa in mare automat se vede o crestere instanta a nivelului Dunarii. Atunci cand apa creste, in situatia de fata, trasaturile sunt foarte rare, spre deloc. Timp de 5 zile vantul a suflat puternic dinspre mare, trasaturile noastre fiind nule. In cea de-a 5-a noapte, vantul a scazut in intensitate, iar dimineata la prima ora cand m-am trezit, barca era cu totul pe mal. Practic a scazut brusc peste noapte iar dimineata a satgnat. Cateva ore mai tarziu, vantul si-a schimbat directia, iar la o ora de la aceasta schimbare am avut prima trasatura care s-a terminat cu ruperea forfac-ului din flurocarbon de 0.40. Ghinion de nesansa, dupa 6 zile sa ai prima trasatura direct peste mare, ruptura. Am schimbat pe loc absolut toate monturile cu un fir camasuit Jely Wire, dar din pacate pestele a stagnat total de atunci.

Ultimele 3 zile am hotarat sa mergem la carlig doar pe bile de 24, frustrati din pricina lipsei trasaturilor la crap, sperand ca poate pana la final se va arata un singur peste sarit de 10 kg. Absolut nicio sansa, singurul peste care a intrat a fost un ciortan ratacit la 2 kg (atentie pe bila de 24) pe o lanseta care a fost aruncata in maxim 3 metri de mal. De partea cealalta feeder-ul avea sa ne ofere driluri placute cu carasi, scobari, morunasi sariti bine de kil sau platici intre 1-2 kg ce si-au gasit evident linistea prin ceaun, disc ori gratarul de pe malul apei. Vedetele partidei insa au fost 3 sturioni care ne-au vizitat pe feeder intr-o noapte.

Delta este locul in care tot ceea ce apartine modernului inlatura magia peisajului de vis. O betie de imagini, culori, sunete si mirosuri te fac sa pierzi notiunea timpului si sa realizezi ca defapt ai facut doar o mica parte din ceea ce ti ai propus. Mai jos va las sa va delectati cu imaginile de la aceasta iesire, nu uitati, orice intrebari aveti va asteptam pe pagina noastra de facebook ori pe grupul paginii, iar pentru miercuri incepand cu ora 20:00 be canalul de Youtube al lui Baltacul veti putea urmari in premiera filmul facut in Delta Dunarii la sfarsitul lunii septembrie. Monturi, nade, ponturi, momeli, distractie, emotii tot ce tine de tabara, asezarea noastra in „teren”, efectiv veti vedea cum pregatim o iesire in Delta de la inceput pana la sfarsit si modul nostru de abordare a unei astfel de iesiri. Toate acestea cuprinse intr-un singur film care speram sa va tina de cald pana anul urmator.